• Furia la copiii mici. Cum ii ajutam sa o gestioneze



    Furia este una dintre emotiile noastre primare care ne insoteste toata viata. Sunt foarte multi adulti care nu reusesc gestionarea furiei cu prea mult succes, insa cand este vorba despre copii, acestia par sa fie mult mai intransigenti decat atunci cand se confrunta cu propriile izbucniri furioase sau ale altor adulti.

    Neacceptarea crizelor de furie ale copiilor se manifesta in general prin contaminarea cu emotiile intense ale copiilor, pedepsirea si umilirea lor pentru ceea ce simt.

    Furia copiilor are cauze multiple: dorinta de a-si impune punctul de vedere intr-un joc, conflictul cu fratii sau alti copii, neputinta in realizarea unor lucruri, impunerea unor reguli de catre parinti. De obicei, copiii reactioneaza intens, prin lovirea de obiecte sau persoane, urlete, zvarcoliri, cuvinte urate. Atunci cand un copil trece printr-o criza de furie, ceea ce intensifica si mai tare episodul de furie este un adult – parinte, bunic sau cadru didactic – care se enerveaza la randul lui si pierde controlul. Copilul este in aceste situatii asemeni unui vas care navigheaza pe furtuna iar lucrul de care are cel mai mult nevoie este prezenta unui comandant care ramane calm, echilibrat, ferm. Este foarte adevarat ca un copil care urla, tranteste si se zvarcoleste este o imagine cu greu de suportat, insa in aceasta situatie, prioritatea voastra nu trebuie sa fie calmarea copilului, adesea imposibila, ci gestionarea propriului calm.

    Copiii au nevoie ca parintii si adultii din preajma lor sa le serveasca drept modele in gestionarea furiei. Pentru a nu lasa furia sa va cuprinda, apelati la toate strategiile pe care le cunoasteti : respirati adanc, numarati pana la 100, alternati numaratul cu respiratul, repetati-va ca va trece si ca este ceva temporar.

    O alta strategie este de a va aseza la nivelul copilului si de a le vorbi calm, confirmandu-le sentimentele : «Fratele tau ti-a stricat constructia si nu ti-a placut asta. Vrei sa tipi, sa arunci si sa lovesti. Te inteleg, dar nu te pot lasa sa continui. Daca doresti, te poti linisti la mine in brate ».

    In cazul in care este nevoie, iar copilul nu se linisteste sub nicio forma si este violent, puteti interveni fizic, prin luarea lui in brate si retragerea intr-o zona fara stimuli prea multi oameni, alti copii, zgomot. Continuati ceea ce deja faceti si anume: constatati ca este furios si motivul care l-a infuriat si cam atat. Cu cat veti vorbi mai putin si cu cat veti ramane mai calmi, cu atat veti ajuta la calmarea mai rapida a copilului.

    Pe masura ce copilul creste, puteti trece la urmatoarea etapa, si anume sugerarea unor alternative atunci cand se infurie. Retineti insa ca aceste strategii nu vor functiona decat dupa varsta de cinci ani, cand copilul isi constientizeaza mai bine propriile emotii. Care sunt alternativele pe care i le puteti da:

    ·         Atunci cand esti furios, in loc sa-ti lovesti fratele/sora, prietenul sau colegul, incearca sa strangi in brate o perna

    ·         Atunci cand prietenii tai nu accepta propunerile tale de joc si simti cum furia creste, retrage-te din joc sau propune-le sa va jucati un anumit joc pe rand. Fiecare are dreptul la a propune un joc, pe rand.

    ·         Furiei nu ii place plictiseala. Asa ca loveste-o prin ceva deosebit de plictisitor : numara pana la 30 si vei vedea cum ea incepe sa dispara.  

    ·         Inlocuieste tipatul cu vorbitul. Spune ceea ce te deranjeaza si vino cu solutii !


  • Articole similare

    Niciun comentariu:

    Trimiteți un comentariu

    Multumim pentru mesaj!