A cedat cineva vreodata in fata tentatiei de a savura un delicios tort de ciocolata, o inghetata sau o prajitura buna facuta de bunica? Bineinteles ca nu. Majoritatea ne simtim apoi vinovati gandindu-ne ca ne vom ingrasa. Si daca gresim? Reputatia zaharului de principal inamic al siluetei este data de abuzul de dulciuri, nu de consumul lor moderat. In realitate, organismul nostru nu poate functiona fara zahar.
Descoperirea gustului
Preferam gustul dulce si ne ferim de acru, amar sau foarte sarat de cand suntem bebelusi, inainte de a fi gustat orice aliment. Explicatia este simpla: perceptia gusturilor este generata de centrul creierului, locul responsabil cu gestionarea sentimentelor si se stie ca gustul dulce declanseaza o senzatie placuta, de bine. Mai multe studii au aratat ca o injectie cu glucoza in lichidul amniotic are efecte pozitive asupra fatului, stimulandu-i procesul de sugere inca din luna a patra de sarcina. Potrivit oamenilor de stiinta, bebelusii se feresc de tot ceea ce e amar, acru sau sarat dintr-un reflex de aparare al speciei: in natura, otravurile sunt, de cele mai multe ori, amare sau acre.
Dupa nastere, se accentueaza atractia pentru tot ceea ce este dulce. Pe de alta parte, dulciurile nu sunt recomandate inaintea implinirii varstei de un an, deoarece o dieta echilibrata poate asigura un aport suficient de zahar. Pana la 2 – 3 ani, copilul este dependent de alegerile alimentare pe care le face mama sa pentru el, insa, incepand cu varsta de 4 ani, micutul devine mai autonom si incepe sa-si aleaga alimentele in functie de gust. Le prefera, desigur, pe cele dulci. La pubertate, schimbarile hormonale, in cazul fetelor, le fac sa fie mai sensibile la gustul dulce si, prin urmare, au tendinta de a consuma mai putin zahar. In schimb, baietii sunt mult mai atrasi de alimentele sinonime cu forta si energia. De altfel, acestia sunt innebuniti dupa carne, produse lactate si bauturi dulci.
De ce nu putem trai fara zahar?
Ei bine, creierul nostru nu poate functiona fara el. Glucoza este de fapt carburantul creierului, un organ care munceste zi si noapte. Chiar daca acesta nu reprezinta decat 2% din masa corporala, el absoarbe 20% din oxigenul respirat si 20% din energia alimentara. Sunt necesare 40 de substante, vitamine, minerale, oligoelemente, amino-acizi, acizi grasi pentru buna functionare a creierului uman. Astfel, creierul foloseste, sub forma de glucoza asociata cu vitamina B1, aproape jumatate din glucidele pe care le consumam! Daca aportul de glucoza nu este suficient, in organism se instaleaza starea de hipoglicemie. Atunci cand cineva este in stare de hipoglicemie, emotiile tind sa scape de sub control, iar persoana poate avea ameteli sau chiar palpitatii.
Corpul uman are in permanenta nevoie de alimente bogate in elemente nutritive: de proteine, lipide si glucide, de apa, vitamine, saruri minerale si oligo-elemente. Proteinele si sarurile minerale ajuta la constructia si intretinerea celulelor. Vitaminele si oligo-elementele sunt indispensabile pentru reactiile chimice, iar glucidele si lipidele constituie rezerve de energie. Aceasta energie asigura buna functionare a organismului.
In nici un caz nu trebuie sa gandim ca daca mancam multe dulciuri, ne asiguram rezerve de energie inepuizabile. Consumul abuziv de alimente in zaharuri este extrem de periculos pentru sanatate. Atunci cand mancam, zaharul din alimente trece in sange sub forma de glucoza. Nivelul glucozei din sange, numit glicemie, trebuie sa ramana constant si trebuie sa fie de un gram la un litru de sange.
Intrebuintari ale zaharului
Zaharul, care se afla in stare naturala in fructe si legume, intra in compozitia unor numeroase produse alimentare carora le confera savoarea si valoarea nutritiva. De multe ori este asociat cu deserturile, insa acesta poate fi folosit si pentru conservarea dulceturilor si jeleurilor, pentru pastrarea umiditatii si prospetimii produselor de patiserie si pentru a intari culoarea sau textura fructelor si legumelor din conserva. Zaharul are un rol foarte important in procesul de fermentatie a drojdiei din paine.
Stiati ca?
• Grasimea are de doua ori mai multe calorii decat zaharul.
• Mai mule studii au aratat ca oamenii care prefera alimentele dulci, au tendinta sa fie mai slabi, pentru ca ei nu mananca multe grasimi.
• Cand oamenii isi reduc consumul de zahar il cresc pe cel de grasime.
• Consumul de alimente dulci te face sa te simti satul, spre deosebire de alimentele bogate in grasimi.
• Consumand zahar (sucroze), nu se produce cresterea in mod deosebit a nivelului de glucoza din sange. De fapt, consumul de zahar are cam acelasi efect ca si consumul mare de paine si mult mai mic decat consumul de cartofi sau orez.
• Reducerea zaharului din dieta poate cauza cresterea nivelului de grasimi. Intr-un studiu unde indulcitorii artificiali au fost folositi in loc de zahar, s-a constatat o crestere de 11% a consumului de grasimi.
Papilele si gustul
Dulce, acru, amar sau sarat. Cine recunoaste aceste gusturi si decide daca accepta un aliment sau nu? Limba, desigur. Dotata cu nu mai putin de 900 de papile gustative, limba detecteaza imediat gustul alimentelor si transmite instantaneu creierului informatiile necesare acestuia pentru a decide daca alimentul va fi consumat sau nu.
Papilele gustative au o durata de viata scurta, care nu depaseste niciodata zece zile. Din fericire, insa, ele se regenereaza regulat. Dovada este ca daca ne ardem sau ne lovim la limba, pierzand astfel si o parte din capacitatea de a detecta anumite gusturi, in doar cateva zile lucrurile reintra in normal. Daca sunteti amatori de dulciuri, aveti grija sa nu va ardeti extremitatea limbii, pentru ca, ati ghicit, aici sunt papilele care detecteaza gustul dulce. Tot la extremitatea limbii se afla papilele detectoare ale gustului sarat, in spatele limbii sunt cele pentru gustul amar, iar pe partile laterale, papilele care detecteaza gustul acru. Oamenii de stiinta au descoperit recent al cincelea gust: unami, care inseamna delicios in limba japoneza. La detectarea lui „lucreaza” toate papilele gustative.
