Sarbatoarea
Anului Nou este una din cele mai vechi din lume. Arheologii si antropologii au
documentat existenta acestei sarbatori ale carei radacini se intind pana la
Babilonieni, acum 6000 de ani. Acestia sarbatoreau Noul An in prima luna dupa
solstitiu, iar sarbatoarea dura 11 zile, fiecare dintre acestea desfasurandu-se
in jurul unor simboluri. Tot din vremea babilonienilor, exista anumite
obiceiuri care marcheaza trecerea in Noul An, fiecare popor dezvoltand de-a
lungul timpului un set propriu de practici sau superstitii. Un astfel de obicei
era cel prin care vechii babilonieni isi inapoiau echipamentele agricole
imprumutate. De asemenea, in aceste zile regele era detronat si trimis pentru
cateva zile in izolare si pocainta. Dupa aceste zile de reculegere, se
organizau ritualuri de restauratie.
Revenind
in contemporaneitate, iata alte obiceiuri ale popoarelor, toate legate de
impacare, regenerare, generozitate si atragerea spiritelor bune:
In
Grecia, exista mai multe obiceriu cu
ocazia Anului Nou. Unul dintre acestea este zdrobitul rodiilor, un obicei
asemanator celui de spargere a sticlelor si care simbolizeaza atragerea
norocului prin cioburi, sau, de ce nu, boabe de rodii zdrobite. Putin dupa
miezul noptii, primul care intra in casa, de obicei un copil, pentru noroc si
puritate, este urmat de un adult care in urma lui zdrobeste o rodie de pragul casei.
Cu cat mai multi samburi zemosi sar din fruct, cu atat mai mult noroc va avea
familia.
In Spania, exista obiceiul de a manca 12 boabe de struguri la
miezul noptii. Fiecare
din boabe reprezinta o luna din cele 12 ale anului. In functie de cat de dulce este, as ava fi si luna
respectiva : mai buna sau mai dificila.
In
Franta, Revelionul inseamna lux. Se
serbeaza prin cadouri scumpe, sampanie si alimente rare : caviar, scoici,
foie gras, melci sau crabi.
In Italia,
in ziua de Anul Nou se gateste o mancare cu linte. Boabele mici de linte sunt
considerate aducatoare de noroc. Adesea alaturi de linte se serveste un carnat
din porc, simbolizand bogatia.
De
la irlandezi am imprumutat traditia vascului. In Irlanda, fetele
necasatorite aseaza vasc sub perna pentru a-si visa alesul. Tot vascul este considerata o planta
care alunga spiritele rele. Irlandezii mai cred ca daca vantul dintre ani bate
dinspre vest aduce bunastare, iar daca bate dinspre est aduce dominatia
britanicilor.
In
ultima zi din an, columbienii pun 3 cartofi sub patul lor : unul
curatat, unul necuratat si unul pe jumatate curatat. La mijlocul noptii pun
mana pe unul dintre cei 3 cartofi. Daca pun mana pe cel curatat, inseamna ca
noul an le va aduce probleme financiare, cel necojit inseamna abundenta, iar
cel pe jumatate curatat inseamna stabilitate.
Australienii sarbatoresc cu artificii spectaculoare
peste poduri, iar pentru a prinde cele mai bune locuri vin cu mult timp
inainte, aducand cu ei cosuri de mancare.
Chinezii
sarbatoresc Noul An in a doua
luna dupa solstitiu, prin petreceri stradale fastuoase, cu dragoni si lei care
scuipa foc, petarde si pocnitori care alunga spiritele rele. Oamenii se imbraca
in rosu, cea mai stridenta culoare, iar copiii primesc bani in plicuri rosii. O
alta traditie este aceea de a iesi afara si de a-ti striga in gura mare
dorintele.
Japonezii
mananca noodles soba chiar
inainte de miezul noptii. Lungimea acestora simbolizeaza trecerea timpului de
la an la an si, de asemenea, lasarea in urma a greutatilor si regretelor.
In Canada,
in special in zonele rurale, noaptea dintre ani este considerata a fi timpul
perfect pentru a-l petrece cu prietenii la un pescuit pe gheata.